Ziua 10

Miercuri, 26 iulieJurnal de Svalbard

Ultimul mic dejun în sufrageria lui Origo. Ultima cafea la soare, pe punte. Ultimul pahar de apă băut de la chiuvetă și speranța că voi trăi să o văd și pe asta la noi în țară.

Ultimele (și primele) îmbrățișări. Promisiuni că vom vizita China și Norvegia.

Prima dată când am văzut ambele nave în port. Origo și Freya stăteau una lângă alta. Parcă mă uitam la trecut și la viitor, Freya fiind cea pe care mă voi îmbarca în primăvară. E la fel de frumoasă și de…suedeză. Mai mare ca Origo și mai renovată. Abia aștept să-i fiu musafir!

Ultimul apus și cel mai galben dintre toate. Unde s-a dus vara polară?

Primul muzeu vizitat în Longyearbyen, North Pole Expedition Museum. A fost prea interesant și prea scurt timpul. Aproape am fugit dintr-o „expediție” în alta ca să pot vizita cât mai mult. Am lăsat în urmă un muzeu la fel de plin de emoții cum e de istorie.

Ultima panică și fugă spre aeroport, după ce am aflat că nu există autobuzul care „trebuia” să vină în port din 15 în 15 minute. Ultimul taxi, dar sper că nu și ultimul noroc.

M-am îmbarcat în avion, să zbor direct spre Oslo, cu un mic stop de alimentare în Tromso. Cu nervii la pământ, am aflat că trebuie să ne dăm jos din avion, să ne luăm toate sarsanalele, să le trecem din nou prin security, ca mai apoi să ne urcăm în același avion, pe aceleași locuri, cu aceeași destinație.

Simt că mi-e dor de România.